Movila Măgurii, din apropierea satului Ţîghira, este un deal cu altitudinea de 387,6 m, care prin poziţia izolată de masivul principal de dealuri dominante ale Codrilor are aspectul unui adevărat munte, şi găzduieşte o aşezare eneolitică(Cultura Cucuteni-Tripolie), un complex funerar de tip tumul precum şi o necropolă plană din epoca medievală tîrzie(sec. XV).

Biserica Sfântul Aleksandru Nevski, monument de istorie şi arhitectură, construită între anii 1903-1905, după proiectul renumitului arhitect rus de origine italiană Alexandru Bernardazzi. Construită cu ocazia aniversării a 25 de ani de la începerea războiului ruso-turc din anii 1877-1878, pe locul în care ţarul Alexandru II şi-a inspectat trupele.

Construită în anul 1882 de către prinţul Constantin Moruzi, proprietarul moşiei Dănuţeni, astăzi parte a oraşului Ungheni.

Arhitectura bisericii poartă amprenta stilului rus, stil ce se caracterizează prin planul în formă de cruce cu braţele egale, naosul cubic, acoperişul fragmentat de turnuri şi turnuleţe.

Biserica găzduieşte cavoul familiei Moruzi, amplasat la temelia bisericii. Intrarea în cavou se face coborând câteva trepte. În cavou se află mormintele ctitorului şi al nepotului său, Pavel Moruzi.

Satul Rădenii Vechi este o localitate in Raionul Ungheni situata la latitudinea 47.2969 longitudinea 28.0000 si altitudinea de 268 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea Consiliului Raional Ungheni. Distanța directă pîna în mun. Ungheni este de 24 km. Distanța directă pîna în mun Chişinău este de aproximativ 100 km.

Satul Rădenii Vechi a fost menționat documentar în anul 1437.
Satul este cunoscut și ca localitatea lângă care, la întoarcere de la Iași, a decedat contele Grigori Potiomkin, un apropiat a împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei.
În anii 1970 aici aveau loc întreceri republicane la turism și orientare sportivă
Localitatea se află în apropiere de Rezervația natural Plaiul Fagului și are un potențial turistic bogat.

Teritoriul comunei Valea Mare face parte dintr-un mare platou colinar al Văii Prutului Mijlociu, configuraţia căruia este bine individualizată printr-un uluc care pornește din curbura de dealuri a Basarabiei Centrale. Despărţirea sa de înălţimile  respective se face prin această largă depresiune. Deoarece are o lungime apreciabilă, de circa 20 km, localnicii i-au zis Valea Mare.

În partea de sd-est platoul în cauză este mărginit de depresiunea Valea Mare. Dinspre nord, de cea a râului Delia, iar dinspre est de  râul Prut, având forma unui vast paralelogram.

În ceea ce priveşte satul Morenii Vechi, acesta este amplasat pe partea nordică a platoului vecin, la gura văii Șicovăț, structură generată de aceleaşi înălţimi ale Basarabiei Centrale şi care, în apropiere de râul Prut, constituie limita sud-vestică  a amintitei depresiuni, numită Gura Văii Mari

    Comuna Măcărești  din raionul Ungheni, Republica Moldova  este aşezată  pe lunca   râului  Prut  care se întinde dintr-un capăt  în celălalt  al localității. Este formată din satele Măcărești(sat – reședință) și Frăsinești.  Localitatea se află la distanța de 25 km de orașul Ungheni și la 98 km de Chișinău.

Ipoteze despre Fondarea satului și originea toponimului!

Referitor la prima menţiune documentară a Măcăreștilor din stânga Prutului au fost emise diferite ipoteze.V.Nicu în lucrarea  Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi ,vol.II, Chișinău,1991,p.12, a emis că Măcărești din raionul Ungheni ar fi fost menţionat pentru prima dată în documente la 25 februarie 1947 cu numele de „Frăsinești”.Tot acestui sat el a atribuit şi menţiunile documentare ulterioare referitoare la satul Frăsinești.

Ion Chirtoagă consemnează în Monografia Măcărești din stânga Prutului  … satul Boroșești a fost cumpărat de Grigore Sturdza, care a rebotezat localitatea cu numele Măcărești…

În opinia autorului Constantin Chirica, Iași, Măcărești, file de istorie toponimicul Măcărești, cu care a fost  botezat  satul se trage de la numele boierilor Măcărescu, care au  avut moșii pe teritoriul satului și în această luncă a Prutului, ținutul dintre Prut și Nistru.

Măcărești este una din puținele localități din Moldova unde s-a păstrat obiceiul de-a merge în ajunul Anului Nou La urat cu Cocostârcul,  arhivat la Agenția Națională a Arhivelor.

Satul Măcărești este inclus în aplicația internațională  SmartGuide ca cele mai atractive locuri turistice din RM, datorită Mozaicului din Măcărești.